Venerabilul Andrea Borello

Pe când era copil, Borello dorea să devină „un creştin bun”; la 20 de ani s-a hotărât să fie „un Paulin bun”, Discipol al Învăţătorului Divin (frate paulin); la profesiunea pe viaţă s-a hotărât „să devină sfânt, aşa cum Domnul doreşte”. Iar pentru aceasta s-a angajat să crească în iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni consacrându-se apostolatului evanghelizării cu mijloacele de comunicare socială.
În marea sa iubire pentru vocaţia paulină şi pentru congregaţia Societatea Sfântul Paul, cu acordul directorului spiritual, în martie 1948, şi-a oferit viaţa Domnului pentru ca toţi cei chemaţi să fie fideli vocaţiei lor: „Un singur lucru mă îndurerează: faptul că unii nu sunt fideli vocaţiei lor”. Isus Învăţătorul a primit oferta discipolului său bun şi fidel. Lovit de o formă gravă de tuberculoză, moare în faimă de sfinţenie la vârsta de 32 de ani...
Va spune: „Nu credeam că este atât de uşor să devii sfânt”.

Prezentăm pe scurt câteva aspecte din viaţa sa:

Îşi sfinţeşte tinereţea
Un cizmar... apostol al Evangheliei
Nimeni nu are o iubire mai mare decât...

Rugăciune către venerabilul Andrea Borello