Sfântul Iosif, patronul muribunzilor

Veșnicia depinde de momentul morții. Pe patul de moarte sunt multe dificultăți. Când moartea este precedată de boală, muribundul este cuprins de amintirile din trecut, de teama judecății lui Dumnezeu, de neliniștile sufletului și de durerile bolii. Pe lângă aceasta, diavolul vine în grabă la el cu furie, știind că-i mai rămâne puțin timp pentru a câștiga acel suflet. Când moarte vine pe neașteptate, datorită unei boli subite sau a unui accident, sau chiar în timpul somnului, este imposibilă o pregătire în apropierea acestei clipe. Și chiar atunci când moartea este precedată de boală, deseori bolnavul își ignoră starea datorită unor circumstanțe diverse sau îi este greu să primească sacramentele. Atunci, câtă nevoie este de sfântul Iosif, protectorul celor aflați în agonie!

Iosif a avut o moarte sfântă. În primul rând, deoarece a fost asistat de Isus și de Maria care i-au sugerat gândurile cele mai frumoase și sentimentele cele mai sfinte! Apoi, deoarece viața lui Iosif a fost cea a omului sfânt! Iosif, „fiind drept”, a acumulat continuu comori în Cer. El a fost protectorul fidel al Mariei; a împlinit cu sfințenie misiunea de tată a lui Isus. L-a iubit doar și mereu pe Domnul cu toată inima sa. Prin urmare, în momentul morții era mângâiat de gândul trecutului său; și avea speranța cea mai sigură a unei întâlniri plăcute cu Tatăl Ceresc. De aceea se poate spune despre el: „Iată cum moare omul drept!” Moartea celui sfânt este prețioasă în ochii lui Dumnezeu!

Învățătorul Divin ne avertizează să fim pregătiți mereu pentru moarte: „Aveţi grijă de voi înşivă, ca nu cumva inimile voastre să se îngreuieze în necumpătare, beţie şi grijile vieţii, iar ziua aceea să se abată asupra voastră pe neaşteptate, ca un laţ! Căci ea va veni asupra tuturor acelora care locuiesc pe faţa întregului pământ. Vegheaţi, aşadar, în orice moment şi rugaţi-vă ca să fiţi în stare să fugiţi de toate cele ce se vor întâmpla şi să staţi [în picioare] în faţa Fiului Omului!” (Lc 21,34).

Sf. Iacob scrie în legătură cu pregătirea apropiată pentru moarte: „Este cineva dintre voi bolnav? Să-i cheme pe preoţii Bisericii şi ei să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului! Iar rugăciunea făcută cu credinţă îl va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, iar dacă a săvârşit păcate, i se vor ierta (Ic 5,13).

Mă întreb:
Mă gândesc în mod obișnuit la faptul că viața este o pregătire pentru moarte și pentru intrarea în Paradis? Orientez toate spre cer? Mă rog la sfântul Iosif pentru muribunzi și pentru mine?

Propunere:
Voi spune o dată pe zi această rugăciune scurtă: „O sfinte Iosife, tatăl purtător de grijă al lui Isus Cristos şi soţul preasfintei Fecioare Maria, roagă-te pentru noi şi pentru cei care se află în agonie în această zi (în această noapte)”.

Rugăciune:
Sfinte Iosife, alerg la tine, ocrotitorul muribunzilor; ție, care ai fost asistat în clipa morții de Isus și de Maria, mă încredințez pe mine și pe toți cei aflați în agonie: pentru ca în ultimele clipe ale vieții să ne aperi de cursele diavolului și de pericolul de a ne pierde sufletul; închide-ne în pace ochii pentru lucrurile de pe acest pământ pentru a ni-i deschide să-l putem contempla pe Dumnezeu față în față.

Din cartea Scurte meditaţii pentru fiecare zi din an, de părintele Giacomo Alberione

RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL IOSIF

Sfinte Iosife, ocrotitorul celor aflaţi în agonie, ţi-i încredinţăm pe toţi muribunzii;
te rugăm să fii alături şi de noi în ceasul morţii.
Tu ai avut parte de o trecere fericită la cele veşnice datorită vieţii tale sfinte,
iar în ultimele clipe te-ai bucurat de consolarea inefabilă a lui Isus şi a Mariei.
Eliberează-ne de o moarte neaşteptată; dă-ne harul să te imităm în viaţă,
să ne dezlipim inima de orice lucru lumesc şi să adunăm zilnic comori pentru ceasul morţii.
Fă ca în acel moment să putem primi bine sacramentul Ungerii bolnavilor
şi, împreună cu Maria, inspiră-ne sentimente de credinţă, speranţă, iubire şi durere
pentru păcatele noastre, pentru ca să ne dăm sufletul în pace.
Sfinte Iosife, roagă-te pentru noi.

Din Carte de rugăciuni a Familiei Pauline